Hemoglobina glicozilată-scurt rapel biochimic

 

Glicarea hemoglobinei este un proces biochimic determinat de capacitatea glucozei şi a altor zaharuri din sânge de a reacţiona chimic cu resturile de aminoacizi din structura proteinelor. Este o reacţie non enzimatică ce depinde de concentraţia de glucoză din sânge şi de numărul de resturi aminoacidice disponibile pentru glicare. Procesul decurge in 2 etape:

 

Initial, termenul folosit a fost cel de hemoglobina glicozilata. Avand in vedere diferenta dintre reactia de glicare si cea de glicozilare, IUPAC-IUB Joint Comission on Biochemical Nomenclature recomanda termenul de “hemoglobina glicata”. Cei doi termeni continua, insa, sa coexiste.

Hb A, hemoglobina majoritară a adultului, este formată din fracţiunea neglicozilată Hb A0 şi fracţiunile glicozilate denumite în mod generic Hb A1 (Tabel 1). Exista mai multe tipuri de Hb A1 desemnate cu indicii “a, b, c” dupa ordinea peak-urilor separate pe cromatografie.  Hb A1c  constituie fractiunea major glicozilată, in timp ce  şi fracţiunile Hb A1a, Hb A1b sunt minor glicozilate, deosebite între ele prin valoarea procentuală şi prin tipul de glucid adiţionat. Astfel, Hb A1c leagă exclusiv glucoza, în timp ce Hb A1a leaga fructozo 1,6- bifosfat sau glucozo 6 fosfat. Hb A1b leagă piruvatul. În afara acestor forme, se descrie şi Hb A1c labilă, compus aldiminic intermediar în procesul de sinteză a Hb A1c stabilă. Este important de stabilit ca o hemoglobină care nu are legată glucoza la valina N –terminală nu este Hb A1c.

 

Hb circulantă = Hb A (97%) + Hb A2 (2.5%) + Hb F (0.5%)

 

Hb A = Hb A0 (90%) + Hb A1 (5-7%)

 

Hb A1 total (5-7%) = Hb A1a (0.5%) + Hb A1b (0.5%) + Hb A1c (4-6%)

 

Legendă:

Hb A-hemoglobina majoritară la adult

Hb A0- fracţiunea neglicozilată

Hb A1- fracţiunea glicozilată

Hb A1a- conţine fructozo 1,6- bifosfat sau glucozo 6- fosfat

Hb a1b– conţine piruvat

Hb A1c– conţine glucoză

Tabel 1. Hemoglobine glicozilate şi non glicozilate; structură, valori procentuale, nomenclatură

 

Hb A1c este produsul glicării ireversibile, non enzimatice, a restului de valină de la capătul N-terminal al lanţului β din structura hemoglobinei. Nivelul ei în sânge se coreleaza atât cu timpul de înjumatatire a hemoglobinei, cât si c media valorilor glicemiei pe perioada duratei medii de viata a hematiilor. Din acest motiv, Hb A1c oferă o imagine retrospectivă a glicemiei pe o perioadă de 120 zile (durata medie de viata a hematiei) în care contribuţia valorilor medii ale glicemiei ultimelor 30 zile este de 50% din rezultatul final, în timp ce contribuţia primelor zile ale intervalului de numai 10%, fapt explicat prin capacitatea glucozei de a penetra mai uşor membrana eritrocitelor tinere decât pe cea a eritrocitelor mature.

Studii de data recenta au stabilit relatia matematica dintre Hb A1c si a glicemiei medii estimate (Eag- estimated average glucose) definita de ecuatia:

eAG (mg/dl) = 28.7 x Hb A1c-46.7

 

Hb A1c este un parametru mult mai fidel decât glicemia, a carei valori depind de insulină şi de alţi factori metabolici, hormonali şi nutritionali. Datorită acestui fapt, Hb A1c este un test extrem de util, atât pentru monitorizarea tratamentului şi evaluarea riscului de complicaţii, cât şi pentru diagnostic.

 

Bibliografie selectiva

 

  1. – Chiva A.- Actualităţi în diagnosticul electroforetic de laborator, Ed. Universitară “Carol Davila”, 2011.
  2. – Chiva A-  Hemoglobina glicozilata si diabetul zaharat.Revista Galenus, Nr.65, 6-8, 2012.
  3. – Dati F, Metzmann E-Proteins- Laboratory testing and clinical use- DyaSys Diagnostic Systems GmbH, 2005.
  4. – Hare MJL, Shaw JE, Zimmet PZ- Current controversies in the use of haemoglobin A1c. J Intern Med 2012;271:227-236.
  5. – Mostafa SA et al..- Should glycated haemoglobin (Hb A1c) be used to detect people with type 2 diabetes mellitus and impaired glucose regulation? Postgrad Med J 2010;86:656-662.
  6. – Mostafa SA et al.- The potential impact and optimal cut points of using glycated haemoglobin  Hb A1c to detect people with impaired glucose regulation in a UK multi-ethnic cohort. Diabetes Res Clin Pract 2010; 90(1):100-8.